Tanchiștii invizibili

Democraţia şi comutatorul lui Stepan Gavrilovici

,,Iubiţi fraţi şi surori! Stimaţi concetăţeni! Câtva timp în urmă… Parlamentul Republicii Moldova ales în mod democratic… Parlament care până la această oră a adoptat legi principiale, legi de bază pentru dezvoltarea şi prosperarea Moldovei… a atins vârful… unanim… a adoptat Declaraţia despre Independenţa Republicii Moldova!”

,,Vic-to-ri-e! Vic-to-ri-e! Vic-to-ri-e!” a început să scandeze mulţimea extaziată.

Mircea Snegur, euforic şi el după anunţul făcut, s-a întors spre Alexandru Moşanu care se afla alături:

-Domnule Moşanu, unde este acel comutator?

-În subsol la Stepan Gavrilovici. Totul este pregătit. Stepan Gavrilovici vă aşteaptă.

-Da… A venit momentul… a şoptit Preşedintele Republicii.

În aceeaşi seară, Stepan Gavrilovici şi cei doi bărbaţi politici, păşind cu grijă, au coborât în subsolul umed şi întunecat unde se găsea comutatorul.

Aparatul era murdar şi ros de trecerea timpului. Cu toate acestea, se mai puteau distinge pe el cele două cuvinte scrise la cele două capete ale sale: ,,comunism” şi ,,democraţie”. Săgeata comutatorului arăta încă spre ,,comunism”.

-E timpul, Stepan Gavrilovici… Să-i dăm drumul… s-a auzit ca un ecou vocea Preşedintelui.

Stepan Gavrilovici a scuipat în palme şi a apucat ferm mânerul comutatorului.

-Patruuuu…

-Treeeei…

-Doooi…

-Uuunuuu…

-Bine ai venit, democraţiiieeee!!! au strigat într-un glas cei trei.

Pentru că în Moldova se instaurase democraţia…

********

Aşa a fost?

Nu. Nu aşa a fost.

Pentru că nu poţi printr-o simplă mişcare de mâner să treci de la comunism la democraţie.

Drumul spre democraţie

Drumul spre democraţie este unul lung şi anevoios. Şi aici mă refer la democraţia în forma ei completă, neviciată.

Astfel, în drumul spre acea formă completă a democraţiei, o societate parcurge anumite ipostaze care se pot chema tot democraţii, doar că acestora le lipseşte, pe ici-colo, câte ceva. Acele democraţii ,,intermediare” suferă de anumite vicii. Iar uneori pot chiar îmbrăca forme caricaturale.

În una din aceste ipostaze ,,intermediare” ale democraţiei se află şi Republica Moldova.

Ce este democraţia

athens1

Unii ar spune: ,,Democraţia este atunci când puterea este în mâna poporului. Din greacă demos – popor şi kratos – putere. La noi în Moldova poporul îşi exercită puterea la alegeri. La noi în Moldova este democraţie.”

E chiar aşa? În Moldova e democraţie?

În Moldova e democraţie.

Cu menţiunea că diferenţa dintre democraţia deplină şi democraţia moldovenească este ca de la ficatul sănătos şi ficatul alcoolicului care doarme îmbrăţişat cu sticla de votcă la colţul străzii.

Şi una e democraţie, şi cealaltă e democraţie. Şi unu-i ficat, şi celălalt e ficat.

Doar că ficatul sănătos este cel descris în principal în manualul de anatomie, iar ficatul bolnav este prezentat ca anomalie.

Problema este că trăind varianta ,,bolnavă” a democraţiei moldoveneşti, lumea de la noi îşi închipuie că asta e democraţia în toată splendoarea ei. Mai ales când se reduce aria de acoperire a democraţiei la acea generică ,,putere a poporului”.

,,Ai alegeri? Ai mai multe partide din care să alegi? Înseamnă că ai putere, popor! Înseamnă că avem democraţie!”

Şi ce părere au mulţi de la noi despre democraţie? O părere foarte proastă.

,,Era URSS-ul, erau comuniştii şi era bine. După asta o venit aiştea cu democraţia lor şi s-o făcut rău.” se plânge baba Clava.

Fără a-i răspunde direct babei Clava, aş vrea să fac mă refer puţin la Indicele Democraţiei.

Indicele Democraţiei

Economist Intelligence Unit (un afiliat al prestigiosului săptămânal britanic The Economist) publică anual un raport cu privire la Indicele Democraţiei în lume. Scara este de la 0 la 10.

economist_logo

Potrivit raportului din 2011 (cel mai recent raport disponibil), Moldova a ocupat locul 64 cu un punctaj de 6,33, intrând în categoria statelor cu ,,democraţie viciată (engl. flawed democracy)

Indicele Democraţiei pentru fiecare ţară este determinat pe baza a 60 de criterii grupate în 5 categorii principale:

I. Procesul electoral şi pluralism

(exemple de criterii din această categorie: Prevăd oare legile oportunităţi egale pentru desfăşurarea campaniei electorale? Au oare partidele din opoziţie o perspectivă realistă de a accede la guvernare?)

La această categorie, RM a avut 8,75 din 10.

II. Funcţionarea guvernării

(exemple de criterii din această categorie: Este oare guvernarea lipsită de influenţa militarilor sau a serviciilor secrete? Este oare guvernarea deschisă şi transparentă, acordând suficient acces publicului la informaţii? Cât de prezentă este corupţia? Autorităţile publice vor şi sunt oare capabile de a implementa politicile guvernării? Percepţia publică privind libera alegere şi controlul asupra propriei vieţi. Încrederea publică în guvernare. Încrederea publică în partidele politice.)

Punctajul Republicii Moldova la acest capitol a fost de 5,00 din 10.

III. Participarea politică

(exemple de criterii din această categorie: Cât de pregătită este populaţia de a lua parte în demonstraţii legale? Nivelul de educaţie în rândul adulţilor. În ce măsură populaţia adultă arată un interes şi urmăreşte ştirile politice? În ce măsură autorităţile depun un efort serios pentru promovarea participării politice?)

Aici RM a luat 5,56 din 10.

IV. Cultura politică democratică

(exemple de criterii din această categorie: Există oare un nivel suficient de înalt al consensului şi coeziunii sociale, care să sprijine o democraţie stabilă şi funcţională? Proporţia populaţiei ce îşi doreşte un conducător puternic care să poată ignora alegerile şi voinţa parlamentului.)

Punctajul RM a fost de 4,38 din 10.

V. Libertăţile civile

(exemple de criterii din această categorie: Oferă oare instituţiile posibilitatea cetăţenilor de a formula cu succes petiţii pentru soluţionarea plângerilor? În ce măsură puterea judiciară este independentă de influenţa guvernării?)

La această categorie RM a obţinut 7,94 din 10.

Pe primele locuri în topul Economist Intelligence Unit pe 2011 s-a clasat Norvegia (cu un punctaj de 9.80), urmată de Islanda, Danemarca şi Suedia.

În total, 13 state din UE au fost calificate drept ,,democraţii depline” (engl. full democracies).

În ceea ce îi priveşte pe prietenii noştri din Uniunea Vamală atât de dragă unora, Rusia s-a clasat pe locul 117  (cu un punctaj de 3,92), Kazahstanul pe 137 (punctaj – 3,24), iar Belarus pe 139 (punctaj – 3,16).

Toate trei au fost încadrate la categoria ,,regimuri autoritare” (engl. authoritarian regimes).

Din cauza democraţiei sau în lipsa regretabilă a acesteia?

democracy-voting-rights-voting-restrictions-and-tricks-e1317240867973

Trecând prin cele 60 de criterii ale Indiceului Democraţiei elaborat de Economist Intelligence Unit, mi-am pus întrebările (retorice, se pare) dacă:

  • faptul că functionarii din Primaria Chişinăului îşi fac de cap şi, în consecinţă, se construiesc tâmpenii arhitectonice în oraş,
  • faptul că nu există o securitate juridică şi economică pentru oamenii de afaceri (inclusiv pentru investitorii străini),
  • faptul că fenomenul corupţiei este în floare în toate domeniile şi la toate nivelurile,
  • faptul că justiţia este influenţată politic, şi
  • faptul că lucrările publice (şi nu numai) se fac de mântuială, punându-se în pericol sănătatea şi viaţa populaţiei,

se întâmplă din cauza democraţiei sau în lipsa regretabilă a acesteia?

Oare democraţia să fie de vină?

Democraţia şi Tamara Afanasievna

Mai sus am făcut o paralelă între stările democraţiei (deplină/viciată) şi stările ficatului (sănătos/bolnav).

Pe final, aş face o altă paralelă cu democraţia, prin următoarea întâmplare.

Anii ’80. Se ţine şedinţa conducerii unei uzine metalurgice din URSS.

-Tovarăşi, anunţă directorul, săptămâna viitoare ne va vizita o delegaţie din Republica Socialistă Cehoslovacă. Trebuie să impresionăm cu ceva oaspeţii noştri. Ce propuneri aveţi?

-Ivan Petrovici, haideţi să organizăm pentru ei un specatol de striptease, propune Nikolai Vasilievici.

-Nu cred că e o idee foarte bună, intervine Anatolii Dmitrievici.

-De unde ştiţi, Anatolii Dmitrievici, întreabă directorul, aţi văzut aşa ceva până acum?

-Da, săptămâna trecută ne-a arătat Tamara Afanasievna din secţia Utilaje Grele. A fost groaznic, Ivan Petrovici, groaznic…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Ianuarie 3, 2013 de în Blog şi etichetată , , , .
%d blogeri au apreciat asta: