Tanchiștii invizibili

Matcovschi. Scânteia care a trezit conştiinţa

Image

Bruxelles. August 1830.

La Théâtre Royal de la Monnaie se pune in scena opera „La Muette de Portici” („Muta din Portici”) de Daniel Auber.

În timpul duetului „Amour sacré de la patrie” („Sfânta dragoste de patrie”), publicul, cuprins de entuziasm, iese în stradă, declanşând revolta împotriva administraţiei Ţărilor de Jos (din care făcea parte teritoriul belgian la acea dată).

Aşa începea Revoluţia Belgiană.

În urma unui conflict care avea să dureze câteva luni, pe 4 octombrie 1830 Belgia îşi proclamă independenţa.

 

Chișinau. Aprilie 1988.

Revista ,,Nistru” condusă de Dumitru Matcovschi, abia numit redactor-şef, publică eseul „Veşmântul fiinţei noastre” de Valentin Mândâcanu, stârnind discuţii aprinse în lumea intelectuală de la Chişinău.

În eseu se vorbeşte, între altele, despre identitatea dintre limba moldovenească şi limba română şi despre opresiunea acesteia în RSSM.

Există păreri că acel număr 4 din aprilie 1988 al revistei ,,Nistru” (publicaţie a Uniunii Scriitorilor din RSSM) reprezintă semnalul care a declanşat Mişcarea de Eliberare Naţională în Moldova.

Totodată, decizia lui Matcovschi de a publica eseul este şi un act de mare curaj.

Trebuie să înţelegem că în aprilie 1988, fenomenul de masă al Marilor Adunări Naţionale era încă departe.

Cenaclul ,,Alexei Mateevici” era la început de drum, avându-şi prima şedinţă pe 26 aprilie 1988 pe Aleea Clasicilor.

Frontul Popular se înfiinţa abia un an mai târziu, pe 20 mai 1989.

În fruntea RSSM la acel moment se aflau oameni care numai simpatizanţi ai cauzei naţionale nu puteau fi numiţi.

Matcovschi va publica în scurt timp şi alte texte de impact pentru acea perioadă. Astfel, se publică „Doina” lui Eminescu. Astăzi nu pare nimic ieşit din comun. Pe vremea aceea însă era un text tabu, căci Eminescu vorbea de români „de la Nistru”. Scandalos!

Lucrurile au evoluat într-o direcţie favorabilă Mişcării de Eliberare Naţională, culminând cu adoptarea legislaţiei privind limba de stat şi alfabet (1989) şi cu declararea Independenţei Republicii Moldova (în 1991).

Dacă însă evenimentele s-ar fi derulat în cealaltă direcţie, activitatea rebelă a redactorului-şef de la „Nistru” probabil că n-ar fi fost trecută cu vederea de administraţia sovietică.

Şi aşa, nici până astăzi nu sunt clarificate detaliile accidentului din 17 mai 1989, când un autocar l-a lovit pe Matcovschi, lăsându-l în comă timp de jumătate de an.

Dar Matcovschi a supravieţuit accidentului şi a continuat să scrie.

***

Acum, când nu mai este printre noi, e bine să ne amintim de importanţa lui Matcovschi în contextul Mişcării de Eliberare Naţională, dar şi de însemnătatea operei sale.

E potrivit să luăm o carte de a sa şi să citim o poezie sau o piesă de teatru.

Şi nu, nu este prea târziu. 

Dimpotrivă, citindu-i opera, amintindu-ne de implicarea sa în cauza naţională, îi vom păstra memoria vie.

 

 

Anunțuri

Despre tanchistii

Un comentariu la “Matcovschi. Scânteia care a trezit conştiinţa

  1. Andrei
    Iulie 1, 2013

    Ieri Duminica la biserica preotul a spus ca saptamina trecuta s-a stins din viata un titan al bisericii si neamului nostru… A fost foarte emeotionant… si a mai spus ca Dumitru Matcovschi atit de mult a tinut la tot ce tine de origine, de neam, de casa, ca si imormintat a preferat sa fie la el acasa linga mama si tata decit sa fie inmormintat in cimitirul central din Chisinau… pot sa zic ca a fot cu adevarat OM… asa cum de fapt si-a dorit ce l mai mult !!!

    „ Eu nu sînt martir, nu sînt apostol, nu sînt mesager, sînt om al acestui pământ. Și sper că după ce mă vor petrece în ultimul drum, pe lespedea mea de mormânt prietenii vor lăsa această inscripție, în rol de epitaf: «A fost om.» ”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Iunie 28, 2013 de în Blog şi etichetată , , .
%d blogeri au apreciat asta: