Tanchiștii invizibili

100ème Tour de France

tour-de-france-2013

De la Paris la valurile albastre ale Mediteranei, de la Marseille la Bordeaux, trecând pe drumuri roz și visătoare ce dorm sub soare, de-a lungul liniștitoarelor câmpuri din Vendée, urmărind Loara ce curge nemișcată și tăcută, oamenii noștri se vor întrece nebunește, neobosiți. Așa a început la 1903 primul Tur al Franței

The New York Times a spus că „Turul Franței este probabil cea mai solicitantă competiție sportivă, din punct de vedere psihologic.” Efortul depus de un ciclist în această competiție a fost comparat cu efortul depus de un atlet în cazul în care „ar alerga câte un maraton pe zi, timp de aproape trei săptămâni.” Totodată, suma diferențelor de nivel străbătute de-a lungul cățărărilor unui Tur al Franței a fost comparată cu „escaladarea a trei Everesturi.”

Datorită prestigiului pe care l-a căpătat de-a lungul timpului, competiția atrage la start cicliști și echipe din întreaga lume. Ea este împărțită pe segmente zilnice, denumite etape, etapele de la Turul Franței sunt grupate în:

Etape contra-cronometru – Membrii echipelor trebuie individual să parcurgă o anumită distanță, timpul fiind cronometrat.

Contratimp pe echipe – este o cursă împotriva cronometrului în care fiecare echipa concurează solitar. Timpul final cu care este înregistrată o echipă este timpul celui de-al cincilea rutier al respectivei echipe, stabilit în ordine crescătoare a timpilor fiecărui coechipier.

Etape de munte (cățărare) – sunt cele mai grele etape unde gradientul (pe unele porțiuni) poate ajunge și la 20%. Sunt diferite tipuri de cățărări, în dependență de gradul de dificultate a escaladării (cat. IV, cat. III, cat. II, cat. I, Super categorie). Bine înțeles pentru diferite categorii, cățărătorii sunt premiați cu diferit număr de puncte, iar deținătorul primului loc în clasament general este ”încoronat” cu tricoul alb cu buline roșii (maillot à pois rouges).

Imagine

Etape de câmpie (plat) –  etapa se termina de obicei cu un sprint din pluton.

Imagine

La sfârșitul fiecărei etape se distribuie puncte primilor clasați. Astfel, se acordă mai multe puncte în etapele de plat și mai puține în cele de munte. Deținătorul primului loc în clasamentul general pe puncte este ”încoronat” cu tricoul verde(maillot vert);

Începând cu anul 2000, se întocmește și un clasament al celor mai buni tineri din cursă. Astfel, cel mai bine poziționat ciclist sub 26 ani, în clasamentul general, poartă un tricou distinctiv de culoare albă (franceză maillot blanc)

Și desigur liderul clasamentului general. Ciclistul cu cel mai mic timp însumat obținut, primește la sfârșitul fiecărei etape un tricou galben (maillot jaune) și dreptul de a porni primul în etapa următoare. Ciclistul care primește tricoul galben după ultima etapă a Turului, cea de la Paris, este declarat câștigătorul Turului Franței.

Dar acum, un mic comentariu, în 2010 la Turul Franței a participat (în cadrul echipei Katusha Team) și moldoveanul nostru Alexandru Pliușchin, trebuie de menționat faptul că la Tour, concurenții apară culorile unor echipe, de obicei fiecare echipă are 9 membri, iar echipa are un lider care tinde să obțină tricoul galben, are sprinteri, are cățărători, are și alți membri de echipă, așa numiții ”scutieri” – scopul cărora e să-l ”păzească pe căpitan”. Fiecare din ei își dă sufletul ca sa-l protejeze pe liderul echipei sale, se duce în spatele plutonului ca să le aducă apă și mâncare celorlalți colegi, poate să conducă întreg plutonul timp de 10-15 minute în cățărare, ca mai apoi istovit să vină la final de etapă cu o întârziere de peste 15-20 de minute. Acum revenim la concetățeanul nostru, în anul 2010 echipa s-a, de atunci,  Katusha Team , îl avea căpitan pe KARPETS Vladimir, iar rolul marelui nostru ciclist nu era de a câștiga tricoul galben, ci după cum am menționat mai sus, de a lucra pentru întreaga echipă. Or, ascultând știrile Sport din acea perioadă, am auzit o grămadă de jurnaliști (incompetenți) care spuneau ceva de genul : ”Daaaa… ciclistul moldovean a ajuns abia pe locul 108….”, iar eu îmi aduc aminte cum mă uitam la o etapă în care Alexandru a plecat în evadare, iar jurnaliștii de la Eurosport România spuneau că ”… nu cred că voi ajunge să comentez un Tur, în care vreun român se va afla în evadare…”.

ImagineDe ce am scris toate acestea:

În primul rînd ador Turul Franței, chiar dacă este bântuit de multe scandaluri de dopaj, de unele decepții chiar foarte mari (cazul Lance Armstrong – câștigător a 7 ediții a Tour-ului, victoriile căruia au fost retrase, toate, pe motiv de dopaj).

Turul este o istorie, o arta de îmbinare a sportului de echipă cu cel individual, unde munca fizică și șiretlicurile tactice contează mai mult decît în alte sporturi.

Este o posibilitate de a vedea Franța în toată frumusețea ei, cu istorie, geografie, gastronomie, religie, etc.

Se spune că pentru un ciclist francez câștigarea unei etape de ziua Bastiliei este cea mai mare performanță pe care și-o poate dori.

Și nu în ultimul rînd aș vrea să menționez (pe cît este de posibil) faptul că dacă te apuci să faci un lucru , trebuie să-l faci cu dăruire, cu profesionalism și cu responsabilitate. Și acum imaginați-vă un domn, care nu prea știe toate dedesubturile a ce stă în spatele unui Tur de ciclism, să audă de la un jurnalist (…ai noștri au luat doar locul 154(ex.), cam slabă prestația sportivilor noștri, mai avem mult de lucru….), Vă imaginați reacția (….ei, ca întotdeauna, nică nu pot fași ai noștri, iaca așa pastaiana). Apropos deschideți pagina de pe wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Alexandre_Pliuschin (în versiunea Germană are mai mult scris decît în cea română), dar păcat cred că merită cu mult mai mult. De altfel avem sporturi și nu doar, unde avem rezultate chiar bune (Biliard, Moto-cross, șah), și nu știu de ce nimeni nu vorbește de rezultatele lor, nimeni nu îi știe, …se pare că avem alte lucruri mai de preț.

În altă ordine de idei : ”Luînd în considerație pagubele provocate de  inundații din sudul Franței, toți participanții etapei a opta (Saint-Girons – Bagnères-de-Bigorre) au hotărît, de comun, să doneze toți banii preconizați în cadrul etapei respective, centrului de colectare a banilor pentru zonele din regiune ce au avut de suferit de pe urma inundațiilor…” , iată așa Tour avem noi anul astă,ce se va încheia în data de 21 Iulie la Paris pe Champs-Élysées, acoperind o distanță totală de 3,403 km.

P.S:  Anul acesta ciclistul nostru nu participă la Tour, dar eu îi doresc: ” Baftă în continuare, Alexandru” (locul 19 la Tour-ul din 2010, în clasamentul celor mai buni tineri [mai țineți minte – tricoul alb]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Iulie 11, 2013 de în Blog şi etichetată , .
%d blogeri au apreciat asta: