Facultate prestigioasa

Am dat bac-u. Fara valeriana, fara contestatii, fara bani (oricum nu-i am). Daca mi-ar propune cineva peste 10 ani sa ma intorc in timp, n-as vrea pentru nimic in lume sa revin in perioada asta a bac-ului. Sa stau sa ma gandesc la ce va crede oare profu’ care imi va citi lucrarea despre consideratiile mele critico-literare, mai mult decat la ceea ce as vrea sa scriu de fapt. DE FAPT, eu vreau sa scriu ca mie nu-mi place nici scriitorul, nici opera lui. E aiurita, pesimista, nu m-a invatat nimic. Dar asta nu pot scrie, ca ma baga profu’ in cele 32% de nepromovati. Mai bine scriu ce spun cartile de comentarii literare. Asta se cere, asta scriu. Parca-s intr-o Miorita medievala, in care eu is … una din mioare. Iar cu mate chiar nu ma strufoc. 12 ani de zile nu m-a intrebat nimeni, nici macar profa de mate, daca inteleg ceva. Si eu care am tot sperat ca profesoara mea va fi asa cum zice foaia aia desenata de pe perete “calauza si lumina cunostintelor noastre”. Fix asa.

Acum stau in fata facultatii. Una prestigioasa. Am uitat de ce am ajuns aici. A, da, pentru ca eu inca nu mi-am dat seama ce vreau sa fiu in viata. Serios. Eu sunt intr-o dilema mai mare decat ghetele mele masura 40. Ce facultate sa fac ca sa ajung NU STIU CE VREAU? Ah, as vrea totusi sa-mi propuna cineva sa zbor in timp cu vreo 10 ani inainte, sa vad daca-s fericita in biroul ala, in tara ceea, lucrand intens.

M-am asezat sub un copac monument al naturii din parcul central. Ma apuc sa fac lista celebra PRO-CONTRA facultate prestigioasa. Castiga PRO. Doar nu-ti inchipui ca am facut lista asa cum cred eu de fapt. Eu de mult nu mai spun asa cum cred de fapt. Asa m-au invatat la scoala. Sa nu spun ce cred, sa spun doar ceea ce trebuie, ceea ce e deja afirmat-studiat-scris-decis. Ca doar nu sunt mai desteapta decat altii.

Vreo 2 saptamani in urma, m-a intrebat tata daca m-am hotarat cu facultatea. Am zis ca merg la una prestigioasa. Bine, mi-a zis, asa cel putin ai sa-ti gasesti de lucru mai usor. Mama m-a intrebat daca am mancat. As fi vrut…. as fi vrut sa ma intrebe cineva ce-as vrea sa fiu, ce-mi place sa fac. Imi imaginez cum le spun ca vreau sa ma fac actrita si le pica fata. Sau profesoara de biologie (hm, pentru asta tot tre sa fac o lista pro-contra, chiar imi plac nevertebratele, banuiesc ca intru si la buget). Partea proasta e ca eu singura nu stiu raspunsul. Simt ca el exista si ca este un argument contra facultate prestigioasa. Ma tem ca o sa-mi dau seama prea tarziu ca trebuia totusi sa dau documentele in alta parte.

Ma duc spre universitate. Sa vad ce concurenti-la-buget si posibil-viitori colegi zburda pe-acolo. Culmea! Prin fata mea trece troleibuzul ala magic “Visul tau tinere!”. Ce vis, troleibuzule? Zi-mi si mie, ce vis? Daca ajung candva milionara sau presedinte de tara am sa povestesc in interviurile pentru revistele glamuroase ca am mers la facultate la sugestia unui troleibuz verde.

In curtea universitatii, o masina de la CelmaibuncanalTV cu o farfurie impunatoare pe acoperis. Reporterita, care a facut si ea candva facultatea Angela Gonta, intreaba copii confuzi cu documente in pungi negre de polietelena daca au bani de contract.

Mi-a pierit curajul. Eu stiu ce ma asteapta daca aleg facultatea neprestigioasa la care ma gandesc de cateva saptamani. Unu: or sa ma trimita sa lucrez intr-un sat din nordul republicii. Doi: am sa primesc un salariu care o sa-mi ajunga fix pentru o pereche de ghete marimea 40. Frumos viitor imi rezerva visul ala ascuns din inima mea. De asta il si tin ascuns. Ingerasul de pe umarul drept incearca sa ma convinga ca am si eu o vocatie si ca trebuie s-o urmez. Ma asez sub alt monument al naturii. Ma gandesc daca astfel de dileme le am doar eu sau mai sunt si altii pe-aici.

Imi iau documentele in dinti si …. decid sa ma fac profesoara de biologie. O profesoara din alea cum scrie pe gazetele de perete. Calauza, felinar, lumanare si nu mai stiu ce pentru mintea proaspata a elevului. Domnita care-mi primeste documentele si-mi baga codul fiscal intr-un calculator vechi de cand Bill Gates era tanar imi zambeste cu nedumerire. Really? La facultatea asta vrei?

Ma duc acasa sa-I spun tatei ca o sa-mi gasesc totusi usor de lucru. La intersectie ambuteiaj. Un troleibuz stricat a blocat drumul. Ceapa lui de troleibuz magic. Visele tuturor tinerilor din tara asta s-au pocnit intr-un jeep.