Tanchiștii invizibili

UNIONISMUL. AMBALAJ ȘI SUBSTANȚĂ

Pe 29 noiembrie 2013, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE, semnarea urmând să aibă loc în acest an. A fost o reușită a diplomației moldovenești, după o perioadă de ani de muncă migăloasă. A fost și o conjunctură favorabilă. Sunt convins că a contat și sprijinul diplomatic dat de România la Bruxelles.

1476599_10201844077636595_832147310_n

Următoarea perioadă se anunță extrem de crâncenă. Lupta geopolitică se ascute. Rușii ne atacă pe frontul vinicol. Cei din Transnistria pregătesc noi provocări. Găgăuzii sunt în fierbere. Armenia cedează în fața Rusiei și merge în Uniunea Vamală, Ianukovici cedează și el. Se dezlănțuie Euromaidanul. Alegerile parlamentare bat la ușă. PCRM-ul e pe locul întâi în sondaje…

…și când te gândeai că acum este nevoie de cât mai multă concentrare pentru un sprint politico-diplomatic în vederea semnării Acordului de Asociere și liberalizării regimului de vize…

…a apărut iarăși EL, îndreptându-se din șale și scuturându-se de naftalină…

…bătaie de tobe…

…PROIECTUL UNIONIST!

În genere, Proiectul Unionist e un asemenea proiect, la apariția căruia păsările se opresc din cântat și mașinile din claxonat. În opinia unora, chiar și prim-miniștrii unor state direct vizate ar face mai bine să tacă atunci când se afișează Proiectul Unionist:

http://www.mediafax.ro/politic/chifu-iurie-leanca-a-pierdut-ocazia-sa-taca-daca-nu-intelege-ce-se-intampla-la-bucuresti-11805948

Un alt specific al Proiectului Unionist este că nimeni nu poate explica în mod practic cum se poate realiza acesta. Se dau niște soluții în cel mai bun caz naive. Și nu voi intra în detalii. Poate cu ocazia unui alt articol.

În tot cazul, mi se pare că „Unirea” este un fel de noua „Construcție a comunismului”. Lumea își dă seama că e imposibilă (cel puțin pe termen scurt), dar dă bine să te declari favorabil. Pentru că dacă nu te declari favorabil… unii politicieni s-ar putea să bată din picioare și bunăvoința cu care ai fost tratat până atunci să se schimbe în aluzii la facturi:

http://www.mediafax.ro/politic/basescu-politicienilor-de-la-chisinau-fratilor-hai-sa-va-facem-factura-11856718

Tot în această perioadă, într-o lume mai frumoasă…

1. Republica Moldova și România reușesc să înregistreze, pe un dosar comun, colindatul în ceată bărbătească în Patrimoniul UNESCO. Este primul dosar comun Republica Moldova-România înregistrat la UNESCO și mai sunt alte câteva în lucru.

Din păcate, evenimentul trece aproape neobservat, față de Proiectul Unionist care ține primele pagini ale ziarelor.

08134-BIG

2. România deschide în 2010 la Chișinău Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. ICR Chișinău este extrem de prezent în viața culturală din Republica Moldova. În 2011, acesta a organizat circa 150 de evenimente, iar în 2012 circa 180, fiind unul dintre cele mai prolifice institute culturale ale României.

ICR

Instituția a investit în publicarea unor cărți deosebite (și nu doar de dragul de a bifa undeva că s-au publicat niște cărți). Despre una din aceste cărți am scris aici.

Îmi aduc aminte cât de surprins am fost când în vara lui 2012 am văzut la Muzeul de Artă din Chișinău un Grigorescu original adus cu sprijinul ICR Chișinău din colecția unui particular.

Respectivul tablou, Țărăncuță cu fuior pe cale”, se vânduse cu puțin timp înainte cu 250.000 euro, fiind pe locul 3 în topul celor mai bine vândute picturi românești. Inițiativa mi se păruse diferită (în sensul bun) de ce se întâmplă în mod obișnuit. ICR Chișinău aducea un suflu proaspăt.

http://www.radiochisinau.md/muzeului_national_de_arta_a_primit_in_custodie_o_pictura_semnata_de_nicolae_grigorescu-3934

Image

Tabloul lui Grigorescu în Muzeul de Artă din Chişinău. Poză făcută de mine în vara lui 2012

ICR Chișinău a mai hotărât să investească și în reabilitarea unei clădiri dărăpănate, dar plină de istorie („Casa Zemstvei”) pentru a o transforma în sediul instituției. Potrivit lui Petre Guran, directorul de atunci al ICR Chișinău, Casa Zemstvei ar urma să găzduiască, pe lângă spațiile administrative, și un spațiu de primire de tip librărie-ceainărie (modelul „Cărturești” din București) adaptat și pentru expoziții temporare, o sală polivalentă de 200 de persoane (conferințe, teatru, dans), dar și Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”, o instituție academică dedicată cercetării și învățământului pentru nivelul masterat, doctorat și perfecționare post-doctorală. Reabilitarea ar urma să fie finalizată în 2016.

E bine?

Nu, nu e bine! au sărit unii. De ce se cheamă Programul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”? Păi Sturdza n-a fost consilierul țarului rus? Ce are el cu România și românismul?

Și de ce directorul Guran a vorbit în 2011, de ziua Unirii lui Cuza (24 ianuarie) la o conferință despre Bizanț, și nu despre Unire?

Și de ce ICR Chișinău a organizat o expoziţie cu genericul „Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746-1821) – un ierarh ortodox apărător al culturii şi limbii române“? Oare nu se spală prin aceasta ocupația rusească din 1812?

Precum și alte acuzații „pe fond”. Nu vreau să dau link-uri, dar, dacă vreți, îi găsiți pe voitorii de bine cu un simplu google.

În 2012, Petre Guran a fost demis, iar în loc a venit cine a venit. Sper din suflet ca măcar poiectele începute de vechea administrație a ICR Chișinău să fie duse până la capăt.

Dar să revenim la Proiectul Unionist

Să nu mă înțelegeți greșit. Respect opțiunea unionistă, atâta timp cât este una sinceră.

Este adevărat că nu îi înțeleg pe cei care strigă toată ziua despre Unire, așteptând ca „hotarul de la Prut” să cadă din cauza zgomotului, ca zidurile Ierihonului. Nu înțeleg oamenii care, în loc să mizeze pe niște acțiuni realizabile, își irosesc timpul, energia și creativitatea pe niște utopii.

Dar dacă sunt sinceri, le respect opțiunea.

800px-Greater_Romania.svg

Dacă însă scoți din ladă Proiectul Unionist și-l trimiți la cules de voturi, manipulând oameni, și-i mai și jignești direct sau prin interpuși pe cei care nu sunt de acord cu tine, n-ai nicio scuză.

Ce e Unirea asta, de fapt? Vopsirea pe hartă a Republicii Moldova cu aceeași culoare ca și România? Am avut asta o dată, în 1918. Și ce, a reușit România să integreze Basarabia până în 1940? Nicidecum. Formal, desigur, Basarabia făcea parte din România. Dar pe fond? De aceea nici n-a prea fost rezistență la plecarea administrației românești în 1940. Basarabia cum s-a lipit în 1918, așa s-a dezlipit în 1940.

Ce relație exista între administrația românească din Basarabia și basarabenii administrați? Atitudinea jandarmului român din perioada interbelică a rămas întipărită bine în memoria colectivă.

Din păcate, jandarmul interbelic azi s-a reîncarnat în alți reprezentanți ai administrației românești: lucrători ai consulatului român, vameși, polițiști de frontieră și, de ce nu? anumiți înalți demnitari ai statului român. Repet, din păcate.

Eu nu cred în acest Proiect Unionist. Mi se pare o utopie și o manipulare.

Dar cred că soluția apropierii dintre România și Republica Moldova este la nivel uman. Oamenii trebuie să se înțeleagă unii cu alții. Oamenii trebuie să se audă unii pe alții. Oamenii trebuie să comunice și să circule cât mai des din Moldova în România și invers. Oamenii trebuie să știe ce se întâmplă pe celălalt mal.

Este nevoie de drumuri care să ne lege (la propriu și la figurat) și este nevoie de poduri care să unească (tot la propriu și la figurat). Este nevoie de proiecte comune, festivaluri comune, acțiuni comune.

Să încercăm să-i înțelegem pe ceilalți și să ne lăsăm înțeleși de ceilalți.

„Înțeleși”. Cred că acesta e cel mai important cuvânt.

Inițial, e posibil ca să existe o reacție de respingere, dar cu timpul îți dai seama cât de mult te asemeni cu cel de dincolo de Prut. Chiar dacă aparența spune altceva.

Iar dacă aceste lucruri se vor întâmpla, nici nu va mai fi nevoie de o Unire formală.

Anunțuri

3 comentarii la “UNIONISMUL. AMBALAJ ȘI SUBSTANȚĂ

  1. Tolsto
    Ianuarie 29, 2014

    Foarte interesant articolul. As vrea sa punctez si eu cate lucruri. Cel mai mare obstacol in calea unificarii il reprezinta lipsa unei constiinte nationale romanesti a basarabenilor; la aceasta se adauga atitudinea f rezervata a romanilor fata de orice teritoriu pe care rusii l-au stapanit o lunga perioada de timp. Asa cum in Basarabia propaganda sovietica de denigrare a romanilor a lasat urme adanci, evidente si dupa doua decenii de la prabusirea mostenirii leniniste, asa si in Romania a existat o puternica atitudine antirusa si apoi antosovietica care dainuie de 200, de la anexarea Basarabiei la Rusia tarista;
    Daca atitudinea basarabenilor fata de romani se explica doar prin propaganda sovietica antiromaneasca, atitudinea romanilor este una logica; este reactia fireasca a oricarui popor mic a carei existenta independenta este pusa in pericol de un colos imperial care nu inceteaza sa viseze la expansiunea in Europa.
    Abia apoi trebuie tinut cont de omniprezenta Rusiei in Basarabia, de posibilitatile economice reduse ale Romaniei de a integra un teritoriu relativ mic, cu o slaba dezvoltare economica, dar cu o mare diversitate etnica, unde mocnesc focare de instabilitate intretinute de catre neoimperialismul rus.
    Apoi ar trebui tinut cont si de imaginea pe care si-a creat-o basarabeanul care a venit imediat dupa 1989 in Romania. Acesta, puternic deznationalizat si influentat de propaganda ca tot ce e sovietic e superior oricarei alte civilizatii, s-a plasat pe o pozitie pe care el singur nu a putut-o argumenta. Cu alte cuvinte in mentalul colectiv romanesc s-a creat o imagine nu tocmai pozitiva abasarabeanului si nu vreau sa intru aici in detalii.
    Stiu ca exista o identitate nationala romaneasca sustinuta de o cultura bine inchegata. Intrebarea e urmatoarea: basarabenii au o identitate nationala moldoveneasca? Si in plus exista o cultura care sa dea tuturor locuitorilor din Moldova, pornind din nord si termind in sud, constiinta apartenentei la aceeasi natiune, natiunea moldoveneasca? Doar raspunzand la aceasta intrebare putem vorbi de un viitor al Moldovei ca stat independent.

    • Sfarmă Taste
      Ianuarie 29, 2014

      Tolsto, dacă ,,cel mai mare obstacol in calea unificarii il reprezinta lipsa unei constiinte nationale romanesti a basarabenilor”, aşa cum spuneţi, atunci cum explicaţi situaţia (foarte frecventă, vă asigur) a basarabenilor cu o conştiinţă naţională românească ce nu-şi doresc unirea R. Moldova cu România? Şi, din păcate, atitudinea negativă a unor basarabeni faţă de cei din România este cauzată nu doar de ,,propaganda sovietică antiromânească”. De multe ori, cei din România înşişi contribuie la conturarea acestei antipatii. Mă gândesc aici la vameşii români, poliţiştii de frontieră, reprezentanţii consulatelor româneşti din Moldova. Ei sunt primul contact al basarabeanului cu România. Iar tratamentul de care are de multe ori parte basarabeanul în acest context nu are nicio legătură cu ,,propaganda sovietică antiromânească”. În final, cred că avem o singură cultură, cultura română. Totuşi, cum putem spune că de asta e legată independenţa sau lipsa independenţei, unor state? Hotarele culturale nu se suprapun pe cele politice. Altfel, ce credeţi de scriitorii de limbă română din Bucovina de Nord (în prezent, în Ucraina)? Ei nu fac parte din cultura română?

      • Tolsto
        Ianuarie 29, 2014

        Cand am vorbit de propaganda sovietica antiromaneasca, tocmai dumneavoastra mi-ati ridicat mingea la plasa vorbindu-ne despre jandarmul roman interbelic. Aceasta este o tema superfumata, pe care am auzit-o la televiziunea de la Chisinau in perioada sovietica de zeci de ori.
        Eu ma consider patriot roman, Pentru mine nu poate exista decat o singura Romanie, care sa includa pe toti romanii.Dar stiu ca ce-mi doresc eu e o utopie.Din pacate in Basarabia pe langa minoritatea care se declara a fi romani exista numerosi alogeni, dar si moldoveni profund marcati de propaganda sovietica.
        Am fost de mai multe ori in Basarabia cu masiina. Am parcurs-o de la sud la nord. Ii cunosc realitatile. Cunsoc destule despre istoria, cultura si realitatile actuale dar si din perioada comunista. Nu vreau sa vorbesc despre situatia economica, ci doar despre oameni.
        De ce generalizati experienta cu vamesii romani, cand stiti foarte bine ca exista basarabeni care se dau moldoveni, romani sau rusi in functie de circumstante. Daca spuneti ca aveti constiinta nationala romaneasca nu ar trebui sa va impiedicati in asemenea exemple mai ales ca v-am explicat atitudinea romanilor fata de rusi si fata de oricine manifesta un atasament fata de spatiul tarismului. Nu vorbim aici despre cultura rusa, care este admirabila, ci de consecintele opresiunii rusesti asupra spatiului romanesc.
        Eu cred ca e foarte important sa manifestam si unii si altii intelegere fata de ceilalti.
        In plus, nu poate exista pe termen lung un stat care sa nu aiba la baza o constiinta nationala la nivelul intregii tari, In Basarabia sunt procente foarte mari de locuitori care sunt fideli statului rus. Cum se poate baza statalitatea Basarabiei pe ei? In plus nici moldovenii nu sunt uniti, Unii au constiinta nationala romaneasca, altii au una moldoveneasca. Ca sa nu mai vorbim de moldovenii care privesc tot spre Rusia ca la o salvare.
        Aveti dreptate, scriitorii din Cernauti fac parte din arealul cultural romanesc, dar ei sunt doar exceptii in cadrul statului ucrainean, stat care are si el multe probleme mosteninte din perioada sovietica. Marea problema in Basarabia este ca tocmai acest lucru nu exista, o constiinta preponderenta la nivelul intregii tari.
        Un stat poate dainui doar daca exista o majoritate covarsitoare care are aceeasi constiinta nationala. Marea problema a Basarabiei este ca pe un teritoriu atat de mic exista atatea orientari nationale si politice, incat nu suntem capabili sa estimam care va fi traictoria acestui stat, in ce directie o va lua si daca va mai exista peste un anumit numar de ani.
        Aveti in mine un prieten al Basarabiei, dar care inainte de orice se considera roman si nu unul radical ci unul ponderat, cu respect fata de alte semintii. Dar doresc sa fie cunsocut si punctul de vedere al romanilor din dreapta Prutului, pentru ca remarc ca suntem judecati de pe pozitii partinzane.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Ianuarie 17, 2014 de în Blog şi etichetată , , , , , , .
%d blogeri au apreciat asta: