Răspuns unui pitic ce suferă de „gigantism”…
În acest articol voi discuta despre o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova numită Găgăuzia (Gagauz-Yeri, cuvântul yeri înseamnă „pământ” sau „țară”).
Aceste meleaguri sunt locuite preponderent de găgăuzi, care sunt un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci, însă de confesiune creștină ortodoxă.
Suprafața regiunii autonome este de 1,8 mii km2, ceea ce reprezintă 5,3 % din întreaga suprafață a Republicii Moldova (33,8 mii km2).
Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Populației la 01.03.2014, în autonomie locuiesc 169 574 de persoane, ceea ce reprezintă 4,4% din populația Republicii Moldova. Evoluția, de la ultimul recensămînt realizat în 2004, denotă o creștere a populației cu 13 928 de persoane. Ritmul creșterii populației în 2014 raportată la 2004 este de 8,9 p.p., ceea ce este net superior ritmului creșterii aceluiași indicator pentru restul populației RM de pe malul drept al rîului Nistru, unde acesta constituie 6,7 p.p.
Ca o concluzie, putem constata că sporul natural în UTA Găgăuzia îl depășește cu 2,2 p.p. pe cel mediu al populației RM de pe malul drept al rîului Nistru. Deci, evoluția din ultimii 10 ani denotă că se nasc și cresc copii, familii se creează, omenirea se dezvoltă cu tempouri superioare mediei pentru RM.
De fapt, situația este una pozitivă și merită toată lauda, dar să încercăm să analizăm cărui fapt se datorează aceasta.
Regiunea a beneficiat de anumite facilități datorită statutului de autonomie, pe lângă structura administrativ teritorială. Astfel, de ani de zile, la aprobarea Bugetului de stat se stabilește că TVA la mărfurile livrate şi la serviciile prestate de rezidenții UTA Găgăuzia, precum şi accizele la mărfurile accizate fabricate în unitate, se varsă integral în bugetul local, fiind utilizați în exclusivitate la discreția UTA Găgăuzia.
Reieșind din lipsa de transparență (Bugetele anuale ale UTA Găgăuzia nefiind publice) am analizat doar structura bugetului pentru anul 2007, la capitolul de venituri și cheltuieli.
Din tabelul de mai sus rezultă că, reieșind din capacitățile proprii de a genera/încasa venituri, UTA Găgăuzia nu și-ar acoperi necesitățile. Astfel, pe baza indicilor planificați la capitolul „TVA”, suma acumulată nu ar asigura nici măcar cheltuielile planificate la capitolul „Învățămînt”. În condițiile incapacității de a onora obligațiile asumate de către regiunea autonomă, Statul apare în calitate de finanțator pentru deficitul creat. Astfel, pentru a egala veniturile bugetare cu cheltuielile stabilite se efectuează un transfer de la Bugetul de stat, care asigură cam 40 % din autonomia locală în anul 2007, pe cînd pentru anul 2011 acestuia îi revine aproximativ 60%.
Analizînd în dinamică indicatorul „Transferurilor” putem constata că capacitatea de a genera/încasa venituri de către UTA Găgăuzia este relativ limitată și în dinamică (în contextul perioadei supuse analizei), aceasta s-a majorat cu 37,8 %, cu 0,5 p.p. mai mult decît media pe țară de 37,3 %. Totodată, existența potențialului redus nu a contribuit la optimizarea cheltuielilor, ci din contra cheltuielile UTA Găgăuzia au crescut cu aproximativ 90 la sută (de la 181,6 mil. lei în 2007 la 339,4 mil lei în 2011). Astfel, reieșind din creșterea continuă a poftelor, deficitului în cauză este acoperit de către Bugetul de stat, care pe parcursul anilor a crescut de 1,6 ori (de la 79,3 mil lei în 2007 la 207,9 mil lei în 2014).
Astfel, pentru anul 2014, Statul Republica Moldova, pe care tovarshiul Formuzal nu-l satisface în calitate de formator de politici externe, s-a asigurat să finanțeze cheltuielile bugetare locale cu peste 207,9 mil. lei. Altfel spus, restul populației RM au contribuit sub formă de taxe/impozite în valoare de 60,3 lei pentru finanțarea bunăstării UTA Găgăuzia și a tovarishiului Formuzal în frunte.
Menționez că sursele planificare în Bugetul de Stat finanțează doar cheltuielile de întreținere a aparatului administrativ (primării, consilii) precum și instituțiile subordonate (poliția, educați, sănătatea, etc.). Mijloacele financiare planificate în Buget de Stat nu asigură beneficiarii de pensiile de vîrstă, de invaliditate, de urmași, indemnizații de creștere a copilului, pensiile militarilor etc. Acestea din urmă fac parte din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, Fondul asigurării obligatorii de asistență.
Astfel în cazul în care tovarishiul Formuzal și-ar dori cu adevărat independența regiunii (pe care a declarat-o de nenumărate ori), el ar trebui să realizeze faptul că având economia „mega dezvoltată” din regiune, el nu-și va onora nici măcar 20,0 % din obligațiunile* față de acei cetățeni care se lasă manipulați cu artă din partea păpușarului Formuzal.
* Notă – reieșind din faptul că 60,0 % reprezintă transferuri de la Bugetul de Stat și aproximativ 20,0 % obligații sociale, pensii etc.
Apropo, analizînd indicatorul „Transferurilor”, sincer nu mi-am putut găsi o explicație de ce în așa condiții privilegiate (necunoașterea limbii de stat, finanțarea deficitului bugetar, funcția de „țar al regiunii” și fotoliu în Guvern), se găsesc indivizi care cu atîta vehemență opun rezistență și „scuipă în fîntîna din care beau apă”.
Următoarea informație o las fără comentarii…
P.S. Această rînduială ar trebui să fie drastic sancționată de către electorat, dar pînă atunci, fără îndoială, de către organele de drept ale Republicii Moldova….
Tanchiștii invizibili 