Tanchiștii invizibili

Ce faci cand nu-ti ajunge?

Dintre toate lectiile plictisitoare de la un prof ”D-zeu sa-l ierte” care ne punea la examene note sub 0, tin minte mai ales una. Invatam despre primul razboi mondial. Aici toata lumea baga in tine ani, tratate, imprejurari seci si batalii cu sange. Nenea insa  ne-a povestit despre generatia de tineri care a intrat in razboi si care era, de fapt, tare dornica de actiune. Se pare ca erau mai multi barbati decat femei in acea perioada, traiau bine si avusesera multi ani de liniste, le clocotea sangele si nu mai stiau cu ce sa se ocupe. Imediat ce aruncau ziarele vreun os mai picant, se puneau toti sa-si ascuta sabiile si sa-si lustuiasca pistolul. Fierberea asta din societate, cuplata cu intamplarile si politica de atunci au degenerat intr-un razboi mondial. Natura a avut grija sa mentina balanta, pe pamant dupa asta au ramas mai putini barbati, mai putine maini purtatoare de arme, iar apele s-au linistit pentru vreo 2 decenii.

Mi-am adus aminte de asta incercand sa-mi explic niste initiative din societate din ultimii ani. Initiative bune. Ce anume ii indeamna pe oameni sa se mobilizeze ca sa faca ceva? De ce nu stau binisor acasa, sau la Tucano, sa-si vada serialul sau sa se intretina cu de-alde ei?

Cam ce i-a apucat pe baietii si fetele alea care se plimbau prin molozul si risipitura de la Valea Morilor sa se apuce sa adune lume sa vopseasca ”huiurile” de pe Rotonda, sa stranga cacateii si seringile si sa-si imagineze ca aici o sa vina lumea sa se simta bine, ca intr-un oras adevarat? Si ce i-a facut ca intr-un februarie cu dinti sa ia maturile, lopetile si periile si chiar sa se apuce de lucru?

Valea-morilor-rotonda7

Le clocotea si lor sangele, sau creierii. In februarie au facut curatenie (opa! Se poate!), apoi au adunat lume buna si au facut un concert (hm, e chiar interesant pe-aici!), unde au mai strans niste bani in palarie pentru vopsele, apoi au invitat niste studenti de la arte ca sa faca picturi murale pe peretele de langa Rotonda. Au mai facut un  mega concert si … se pare ca mintile consilierilor municipali au acceptat inevitabilul. Rotite deja se invartesc, hai sa bugeteze si sa aprobe un proiect de restaurare.

Asa ca bobarnacul nr 1 se duce drept la primarie in frunte, ca n-au avut minte suficienta sa gandeasca revigorarea lacului Valea Morilor intr-o maniera inteligenta, sa gaseasca investitori si sa-si scoata beneficiile electorale si financiare din asta. Bobarnacul nr 2 se duce in frunte la toti scepticii, care s-au uitat dintr-o parte si au zis ca tinerii ceia precis au niste interese in spate. Iar bobarnacul nr 3 intra cu forta in fruntea ”romanasilor” care se bat in chept ca numai ei isi iubesc cu adevarat orasul. La maturat si strans gunoiul de-acolo au iesit in cea mai mare parte vorbitori de limba rusa, tot ei au impins initiativa atat de departe si au atras atentia autoritatilor la mizeria din parcurile publice. Prin cercurile unor oraseni circula zvonul ca-i sustin comunistii. Le transmitem asadar, un mare ”maladetz”!

Cam ce i-a apucat pe baietii care s-au intins pana in Ocnita, au umblat pe dealurile din Lipnic, au gasit o fantana parasita si putrezita (care, apropo, era in registrul monumentelor istorice a RM!) si au anuntat ca vor sa restaureze monumentul si sa aduca aminte moldovenilor ca pe-aici a luptat Stefan cel Mare. Da, e vorba de domnitorul care are monumente prin toata tara, denumiri de strazi cu numele lui si e pomenit cu flori la toate evenimentele. Cu sens sau fara sens. In schimb probabil nicio mireasa, nanas, consilier municipal, deputat in parlament, ambasadori delegati si altii de-ai lor, care pun flori la momument chiar si de Ziua Vinului, n-au treaba sa tina minte ca Stefan a avut o batalie mare pe meleagurile astea, a fost purtata la Lipnic si acolo se poate de facut turism cu istorie si legenda.

Baietii au mers ceva mai departe cu stransul banilor de la oameni, au facut-o mai masiv, au adunat bani de la popor pe internet si cu ei au restaurat un monument istoric, care are si o legenda frumoasa in spate. Lipnicul din cate se pare a primit initiativa cu bratele deschise, iar primaria a acordat tot suportul necesar. Inainte de a transmite bobornaci, pregatim buchetul cu multumescuri pentru comunitatatea locala si primaria din Lipnic.

lipnic

Si de aceasta data scepticii primesc un bobarnac in frunte (al patrulea), pentru ca in tara asta, totusi se pot face proiecte frumoase cu bani putini. Ideile bune pot si trebuie valorificate. Asa fac americanii si despre ei totii spun ca au o tara a tuturor  posibilitatilor. Proiectul lipnicean a reusit in  cateva luni. Vara strangeau banii, toamna au dat obiectul in exploatare. De data asta e un bobarnac si o mare lectie pentru toti cei care fac promisiuni, anunta mega-proiecte, se apuca de reparatia unui drum sau construiesc o pietonala. Nu tot ce faci trebuie neaparat sa coste foarte mult, sa dureze ani de zile fara a i se vedea capatul, sa cada in banalitatea ”statul bani nu are”. Daca se vrea cu adevarat ceva, tot universul moldovenesc conspira pentru realizarea lui (o floricica lui Coelho pentru vorba). Iar al saselea bobarnac pleaca catre 90 la suta din presa stabilita in Chisinau pentru care o deplasare in teritoriu se echivaleaza cu falimentul gandurilor si a pixurilor.

Ah, si sa nu uitam de cei care promoveaza turismul in tara asta. Ei fac spoturi de promovare a tarii, fac strategii scumpe, platesc consultanti internationali. Imaginatia lor are hotar la Orheiul Vechi. Mai departe nu arata nici telescopul. Un bobarnac pentru lipsa de viziune. Daca ar fi macar un gram de vointa si privit peste dealul Orheiului, lectia cu ”legende spuse frumos care pot transforma miraculos un brand de tara” ar trece cu talc.

Si daca tot inca nu mi-am raspus la intrebari si n-am inteles ce-au vrut oamenii astia cu initiativele lor, am dat peste alti ”nestapaniti”. S-au luat de capul unui spatiu public din Chisinau si vor sa-l acapareze cu scaune, felinare, cosuri de gunoi si iarba verde cu floricele. E vorba de scuarul din fata teatrului Cehov, acea oaza de tristete cuprinsa intre un hotel de 5 stele, un centru comercial scump de tot si un teatru bun, dar sarac. In mijlocul lor troneaza cateva zeci de metri ai nimanui (inca!), cu gheretutele si uratenia caracteristica unui loc uitat de oameni.

scuar

Un bobarnac la oameni (si mie – om cu parul in ochi – in primul rand!), ca si-au uitat orasul, asa pur si simplu. Si cei care  merg pe-acolo si cei care intra cu masinile in teatru. Un bobarnac turcului care tine hotelul, ca le da sansa turistilor sa nu iubeasca acest oras din primele zile si ca din toate prostiile de activitati de caritate pe care le fac nu s-au gandit niciodata ca ar putea sa investeasca intr-un peisaj frumos in fata ferestrelor de 5 stele. Acelasi bobarnac businessmanului care tine in vecinatate centrul comercial sticlos si atat de urat, si care asteapta probabil sa-si ia si bucatica asta ca sa mai faca o anexa de buticuri anoste.

Scuarul Cehov are nevoie de 15 mii dolari ca sa devina mai omenos. Vreo 2 companii mai rasarite, cu oameni caposi la marketing s-ar apuca sa anunte ca dau banii astia in calitate de sponsorizare. Si-ar face din asta un mega-PR. Dar a contat implicarea oamenilor. S-a vrut sa se vada cat de tare clocoteste tara. Cat de tare nu-i ajunge initiativa, implicarea, dorinta de schimbare.

De cati bani are nevoie tara ca sa fie fericita si cati bani este gata fiecare cetatean sa doneze pentru ca sa se simta bine in hotarele tarii sale?

Aceste proiecte au dat raspunsuri simple. O mana de oameni pot porni avalansa. Oamenii isi pot face singuri binele (in toate sensurile, nu-i asa?). Nu costa monumental de mult.

Iar lumea clocoteste, ce-o sa fie, ce-o sa fie?

Anunțuri

6 comentarii la “Ce faci cand nu-ti ajunge?

  1. cristi
    Octombrie 9, 2014

    Da cine-i autorul opusului de mai sus?

    • misstantareni
      Octombrie 9, 2014

      a cui, a cui?

  2. cristi
    Octombrie 9, 2014

    Aha, iaca si autorul. De ce nu semnezi, draga?

  3. misstantareni
    Octombrie 10, 2014

    linkul asta a fost o floare frumoasa aruncata in gradina mea 🙂

    • cristi
      Octombrie 13, 2014

      Păi, frumos la frumos se trage.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Octombrie 8, 2014 de în Blog şi etichetată , , , , , .
%d blogeri au apreciat asta: